Oh, București, oraș ”pustiu”
Cu aer și parfum divers,
Împlinește-mi și a mea dorință,
Ce naște-n sufletu-mi imens.
Printre blocurile vechi
Cu valori de-aristocrat,
Ai creat inimi ”perechi”,
Oameni mari, de neuitat.
Aș vrea și eu să fiu ca ei,
Să port ”puterea”-n mintea mea
Și să rămîn în amintirea
Celora de seama mea.
Nu vreau renume și nici slavă, nu!
Nici admirație, deloc!
Sper, doar să-mi găsesc alinul
Și să opresc în acel loc,
Unde să pot să mă-mplinesc,
Pe tine ca să te slăvesc
Și să devii orașul meu divin,
Ce m-a inspirat din plin.
Autor: Oxana Șelari